Pages

Subscribe:

Ads 468x60px

...Păşiţi încet... se citeşte...

Alexandru Philippide - Glasuri


De unde vin? De unde se coboară,
În mine, nălucirea lor adâncă?
Vor fi rămas din vremi de-odinioară?
Se smulg din vremi neîmplinite încă?
Din stele chiar vor fi venind! Sau, poate,
Vreun băștinaș din alte lumi străbate,
Cercetător, atât amar de drum
Și la fereastra minții mele bate,
Cu-o mână străvezie, ca de fum...
O, glasuri care m-ați ales popas,
Când n-oi mai fi nici eu decât un glas,
Mă veți lua pe calea de apoi,
Prin vămile vazduhului, cu voi,
Sau mă veți părăsi în drum, stingher,
Uitat, pierdut în vreun străin ungher
Al cosmosului fără jos și sus,
La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus?

George Bacovia - Seară tristă


Barbar, cânta femeia-aceea,
Târziu, în cafeneaua goală,
Barbar cânta, dar plin de jale, -
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi-n zgomot monstru de ţimbale,
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea...
Şi noi eram o ceată tristă -
Prin fumul de ţigări, ca-n nouri,
Gândeam la lumi ce nu există...
Şi-n lungi, satanice ecouri
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea,
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi nici nu ne-am mai dus acasă,
Şi-am plâns cu frunţile pe masă,
Iar peste noi, în sala goală, -
Barbar, cânta femeia-aceea...