Pe strada pustie – calul şchiop şi tăcut
pe altă stradă din univers – eu însumi
tăcut şi înfricoşat
de piciorul meu, legată cu lanţ
marea bilă neagră cu ceas
în buzunarul meu de la piept
minutarul şi arătătorul
în buzunarele de la pantalon
cifrele opt, nouă şi zece, unu şi doi
celelalte cifre amestecate încâlcite
sălbatic în pălaria mea cadranul ceasului
învelit intr-un ziar vechi
îl ţin la subsoară
alte rotiţe arcuri mici pedale şi
zeci de suruburi pretutindeni uitate
prin manşete şi pe după curelele grele
pe sub cămaşa udă şi pe sub piele
calul trece pe una din străzi
eu pe altă stradă din univers
nu ne întâlnim niciodată
