Ion Luca Caragiale - Politică
-Domnule, mai trebuie materie, îmi zice tipograful.
-Multă?
-Multă.
Bine, așteaptă.
Poftim-zic eu în gîndu-mi -poftim de scrie mofturi fără inspirație.A! de ce n-am avut bunul gînd să scoatem un ziar politic grav , în loc de Moftul ăsta! Ce abundentă materie ! Ce comodă viață! Și ce onoare ! Ce satisfacție morală ? Un redactor grav, al unei gazete grave,-asta este o situație socială înaltă ...dar niște moftangii ! mudară hrană!
Da, dar avem satisfacția că...
-Domnule,mă-ntrerupe zețarul, să mai aștept ?
-Da, să mai aștepți, și dacă asta te ostenește prea mult, fii bun și dă-mi o idee, o inspirație...Ce
rubrică lipsește ?
-"Politica".
-"Politica"? așteaptă...Mă execut la moment!
Și încep să scriu și dau filă cu filă pe nerăsuflate acestui monstru de zețar , care se hrănește cu manuscris ...Brr! murdară hrană !
"LEGEA MAXIMULUI
Destul!
Națiunea este sătulă de turpitudinile , mișeliile, jaful, corupțiunea, infamia ,trădarea intereselor ei cele mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloșia și scîrba acestui regim poreclit conservator,
regim vitreg și căzut, corupt și corupător, infam și infamant.Nașiunea e sătulă :Destul!
Ce vor oamenii-strigoi , ieșiți din tenebrele reacțiunii la lumina zilei ? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu , spirt, basamac. ciomag, chinoros și sînge?
Vor oare să arunce pe calea desperării, pe calea deznădejdii , pe calea exasperării,pe calea celor mai extreme mijloace de rezistență? O vor acestea ? să ne spună.
Pînă atunci le spunem încă o dată :destul ! -Națiunea este sătulă de faptele voastre!"
-Dar bine, domnule-zice zețarul ,venind cu corectura -ăsta este un articol de opoziție,și mi se pare că Moftul nu e ziar opozant; ați făcut poate greșală .
-Tovarășe-răspund eu ca un adevărat socialist-ai dreptate; am făcut o greșală pe care trebuie s-o repar. Mergi și culege și aceasta:
"LEGEA MAXIMULUI
Domnii colectiviști sînt incorijibili și imposibili.
După ce Națiunea , sătulă de turpitudinile, mișeliile,jaful, corupțiunea,infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea,ticăloșia și scîrba acelui regim
poreclit colectivist, regim vitreg și căzut ,corupt și corupător, infam și infamant,după ce Națiunea sătulă le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieșiți din tenebrele demagogiei la lumina zilii? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu,spirt, basamac, ciomag, tibișir și sînge?
Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate , deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii? O vor aceasta? să ne-o spună.
Pînă atunci, le zicem încă o dată, destul...Națiunea este sătulă de frazele voastre !"
-Domnule, mai trebuie materie.
-Să se usuce cerneala aceluia ce a pronunțat aceste cuvinte ! Mai trebuie !mai trebuie ! strig eu exasperat.Dar crezi tu , tovarășe, că mintea mea este o fîntînă nesecată? Ți-am dat două articole de fond , de vederi și de forme așa de deosebite, și tot ți se pare că nu-i de ajuns!...
Cît mai trebuie?
- O bucată mică.
-Așteaptă :
"LEGEA MAXIMULUI
Întrebăm pe Lascar Catargi , racul din Menajeria regală,pănă cănd cu enfamiile?Pănă cănd ,călcănd peste cuvîntul de onoare ce m-a tradat cînd mi l-o spus în ședința solemnă pi care
s-o giurat la Ieși cu opoziția unită, care guvernul o fost combătut din cauza enfamiilor, că Shylockul încoronat ,papistașul catolic împreună cu nepoțelul seu nu vor mai capata nouă domenii,sau dacă o mințit atunci , să vină să ne spună acum ca să știe publicul ,să știe țara cu ce ramolit bătrîn avem a face !
Voi stigmatiza..."
-E destul atîta,mă-ntrerupe zețarul.
-Crez și eu ! numai eu știu cît am muncit.
"Moftul romîn", 1893, 4 apr.