1796 — Se naste la Sliven, in Imperiul Otoman, azi Bulgaria, Antonie Pantoleon-Petroveanu, viitorul Anton Pann.
Data nasterii nu este cunoscuta bine, aparand variante ce indica 1794, 1797.
Sliven este un targ insemnat asezat la poalele versantului sudic al muntilor Balcani, pe malul stang al raului Tundza, la nord de Stara-Zagora.
Tatal sau, Pantoleon Petrov, de meserie a fost caldarar sau aramar. Se presupune ca a fost cutovlah. Moare de tanar, in 1806, lasand o vaduva cu trei baieti orfani. Mai avusesera o fetita care a murit de mica.
Mama se numeste Tomaida.
1806–1812 — In timpul razboiului ruso-turc Tomaida
peregrineaza impreuna cu fiii sai la nord de Dunare. Se stabilesc la
Chisinau.
Antonie intra in corul bisericii mari din Chisinau ca soprano. Probabil de aici incepe invatarea limbii romane. Semneaza deja A. Pann pe o carte de cult.
Fratii lui se inroleaza in armata rusa si mor in timpul asedierii Brailei la 1809.
Antonie intra in corul bisericii mari din Chisinau ca soprano. Probabil de aici incepe invatarea limbii romane. Semneaza deja A. Pann pe o carte de cult.
Fratii lui se inroleaza in armata rusa si mor in timpul asedierii Brailei la 1809.
1812 — Pleaca cu mama sa si se stabileste la Bucuresti. Aici isi romanizeaza numele de Petrov in Petroveanu.
Anton Pann devine paracliser la biserica Olari apoi cantaret la biserica Sfintilor.
Anton Pann cunostea destul de bine limbile: romana, greaca, bulgara, turca si rusa.
Dornic sa-si imbogateasca cunostintele, se inscrie „ca auditor” la „scoala de muzichie” deschisa de Dionisie Fotino, „scriitor erudit si compozitor muzical”, cunoscator perfect al muzicii orientale.
Anton Pann devine paracliser la biserica Olari apoi cantaret la biserica Sfintilor.
Anton Pann cunostea destul de bine limbile: romana, greaca, bulgara, turca si rusa.
Dornic sa-si imbogateasca cunostintele, se inscrie „ca auditor” la „scoala de muzichie” deschisa de Dionisie Fotino, „scriitor erudit si compozitor muzical”, cunoscator perfect al muzicii orientale.
1816–1819 — Isi face studiile timp de doi ani la scoala
lui Petru Efesiul (fost elev al lui Agapie Paliermul din Chios,
„reformatorul muzichiei“), scoala care functiona pe langa biserica Sf.
Nicolae Selari..
In tipografia acestui Petru Efesiul va invata si mestesugul tiparului.
Impreuna cu ieromonahul Macarie si cu protopsaltul Grigorie (de la Mitropolie), este membru in comisia pentru talmacirea in romaneste a cantarilor liturgice si aranjarea lor in baza noului sistem de psaltichie, comisie dispusa de Dionisie Lupu, arhiereu in Bucuresti. Acestia insa il pacalesc si tiparesc pe ascuns la Viena, si fara numele lui Pann, Teoreticonul, Anastasimatarul si Irmologhiul.
Face scoala academiceasca de la Sf. Sava. Dupa cum isi aminteste Ion Ghica, Anton Pann a audiat cursurile lui Gheorghe Lazar.
Ajunge director al tipografiei si tipareste un Axion in romaneste.
In tipografia acestui Petru Efesiul va invata si mestesugul tiparului.
Impreuna cu ieromonahul Macarie si cu protopsaltul Grigorie (de la Mitropolie), este membru in comisia pentru talmacirea in romaneste a cantarilor liturgice si aranjarea lor in baza noului sistem de psaltichie, comisie dispusa de Dionisie Lupu, arhiereu in Bucuresti. Acestia insa il pacalesc si tiparesc pe ascuns la Viena, si fara numele lui Pann, Teoreticonul, Anastasimatarul si Irmologhiul.
Face scoala academiceasca de la Sf. Sava. Dupa cum isi aminteste Ion Ghica, Anton Pann a audiat cursurile lui Gheorghe Lazar.
Ajunge director al tipografiei si tipareste un Axion in romaneste.
1820 — Casatoria nefericita a lui Anton Pann cu Zamfira
Agurezean, cu care convietuieste sapte ani, "gara-mara totdauna" dupa
cum spune poetul.
Din aceasta casatorie rezulta un fiu, Lazar, care se va insura pe la 1848. Rau de carte, dezmostenit de tatal sau, apoi repus in drepturi in testamentul final. Va deveni mostenitorul tipografiei parintesti.
Din aceasta casatorie rezulta un fiu, Lazar, care se va insura pe la 1848. Rau de carte, dezmostenit de tatal sau, apoi repus in drepturi in testamentul final. Va deveni mostenitorul tipografiei parintesti.
1821 — In acest an, datorita rascoalei lui Tudor si a eteristilor, Anton Pann se refugiaza la Brasov.
Aici se adaposteste langa biserica Sf. Nicolae din Schei, unde canta la strana.
Il cunoaste pe Ion Barac, dedicand fiicei acestuia de sase ani, Maria, un cantec.
Aici se adaposteste langa biserica Sf. Nicolae din Schei, unde canta la strana.
Il cunoaste pe Ion Barac, dedicand fiicei acestuia de sase ani, Maria, un cantec.
1822 — Revine in primavara la Bucuresti.
1826 — Este dascal la o scoala aflata sub patronajul episcopiei din Ramnicul Valcea si cantaret la biserica „Buna Vestire”.
Da lectii de muzica maicilor de la "Manastirea Dintr-un Lemn" de langa Govora.
Aici se intalneste cu Anica, nepoata Platonidei, stareta manastirii.
Da lectii de muzica maicilor de la "Manastirea Dintr-un Lemn" de langa Govora.
Aici se intalneste cu Anica, nepoata Platonidei, stareta manastirii.
1828 — O rapeste din manastire pe Anica si fuge cu ea
peste munti la Brasov. Sta cu ea zece ani in concubinaj, dupa care
"vrand sa se faca mai grasa, ma uri - imi fu dusman". Sotul contrariat
"o lasa el", compunand si un acrostih in care o numeste "Aspida
otravita".
A avut un baiat, Gheorghita, "bucuria mea in luma", mort de mic, si o fata, Tinca, pentru care lasa cu limba de moarte "sa-i cumpere un inel".
La Brasov canta la biserica Sf. Nicolae.
Ion Barac il invata "o compune versuri mai potrivite".
Mediul din Brasov nu-i place si revine la Bucuresti.
A avut un baiat, Gheorghita, "bucuria mea in luma", mort de mic, si o fata, Tinca, pentru care lasa cu limba de moarte "sa-i cumpere un inel".
La Brasov canta la biserica Sf. Nicolae.
Ion Barac il invata "o compune versuri mai potrivite".
Mediul din Brasov nu-i place si revine la Bucuresti.
1830 — Il gasim la scoala de pe podul Mogosoaiei in
calitate de „psalt invatator de copii in arta muzichiei". Este cunoscut
ca profesor sub numele de Anton Pantoleon.
Desfasoara o activitate sustinuta de autor de „carti politicesti", dupa ce „romanise" cantarile bisericesti.
Tipareste Versurile muzicesti (cantece de stea) si Cateva versuri politicesti (cantece de lume).
Traduce, adaptari, colporteaza, pune pe muzica, tipareste si scrie („poezeste" si „romaneste").
Desfasoara o activitate sustinuta de autor de „carti politicesti", dupa ce „romanise" cantarile bisericesti.
Tipareste Versurile muzicesti (cantece de stea) si Cateva versuri politicesti (cantece de lume).
Traduce, adaptari, colporteaza, pune pe muzica, tipareste si scrie („poezeste" si „romaneste").
1831 — Scoate Poezii deosebite sau Cantece de lume.
1832 — Scoate Indreptatorul betivilor.
1834 — Apare Hristoitia, cuprinzand reguli de buna purtare.
1837 — Scoate Noul Erotocrit.
1840 — Apare Sfanta Evanghelie, „cu o binecuvantare a preasfintitului episcop Neofit Ramnicu". Episcopul este facut mitropolit si il va proteja pe Anton Pann.
La 10 februarie se casatoreste cu Ecaterina, o fata saraca de 18 ani. Ea nu-i insala asteptarile, ramanand pana la urma a lui „sotie iubita". Dar, desi poetul cere sa se duca la calugarie dupa moartea sa, aceasta se marita repede cu Oprea Dumitrescu, fost ucenic la tipografia lui Anton Pann.
La 10 februarie se casatoreste cu Ecaterina, o fata saraca de 18 ani. Ea nu-i insala asteptarile, ramanand pana la urma a lui „sotie iubita". Dar, desi poetul cere sa se duca la calugarie dupa moartea sa, aceasta se marita repede cu Oprea Dumitrescu, fost ucenic la tipografia lui Anton Pann.
1841 — Apar Fabule si istorioare, apoi Noul Doxastar.
Sunt anii prieteniei lui Anton Pann cu Nanescu („fost vataf de curte, vataf de spatarie, judecator la tribunal si ingrijitor la spitalul Brancovenesc. Canta bine la vioara“), cu Chiosea (junior) si cu Enghiurliu („cei mai mari cantareti ai bisericilor din Bucuresti“), cu Marin Serghiescu si cu Barbu Paris Mumuleanu, apoi cu Nicolae Filimon (care „stia unde se gasea pelinul cel mai bun si unde se frigeau trandafirii cei mai gustosi“. Face chefuri cu lautari „la Desliu“, la „Ciafer“, La „Pana Buiescu“, dupa care urmeaza preumblarile nocturne pe strazile Bucurestiului.
Sunt anii prieteniei lui Anton Pann cu Nanescu („fost vataf de curte, vataf de spatarie, judecator la tribunal si ingrijitor la spitalul Brancovenesc. Canta bine la vioara“), cu Chiosea (junior) si cu Enghiurliu („cei mai mari cantareti ai bisericilor din Bucuresti“), cu Marin Serghiescu si cu Barbu Paris Mumuleanu, apoi cu Nicolae Filimon (care „stia unde se gasea pelinul cel mai bun si unde se frigeau trandafirii cei mai gustosi“. Face chefuri cu lautari „la Desliu“, la „Ciafer“, La „Pana Buiescu“, dupa care urmeaza preumblarile nocturne pe strazile Bucurestiului.
1842 — Moare Chiosea (senior). Catedra de cantari
bisericesti de la Seminarul Mitropoliei ramasa vacanta, o va ocupa Anton
Pann in acelasi an, la 27 iunie.
1843 — Devine proprietar de tipografie. Pe la 1854 ea era
evaluata de proprietar la o mie de galbeni. Consta din urmatoarele:
„Doua teascuri, unul de fier si altul de lemn, cu cinci randuri de
slove, si anume: tertia, titero, garmond, note orientale, note europene,
toate cu castile lor; cum si patru randuri de stempi si de matrite,
dimpreuna cu un instrument de turnatul slovelor, doua instrumente de
linii mici si o masina de taiatul slovelor“. Cartile editate aici poarta
inscriptia "In tipografia lui Anton Pann".
1845 — Apare Bazul teoretic si practic al muzicii bisericesti sau gramatica melodica.
Duce o existenta precara, venitul sau anual este de 2400 lei. Chiria, „regia“ etc. luau 1400 lei din aceasta suma. Adreseaza o jalba patetica serdarului Iordache Zosima, seful cancelariei Mitropoliei.
Duce o existenta precara, venitul sau anual este de 2400 lei. Chiria, „regia“ etc. luau 1400 lei din aceasta suma. Adreseaza o jalba patetica serdarului Iordache Zosima, seful cancelariei Mitropoliei.
1846 — Apar Poezii populare; Irmologhiu sau Catavasier; Epitaful sau slujba inmormantarii domnului nostru Isus Hristos.
1847 — Memorabilul foc mare, intamplat in Bucuresti in ziua de Paste 1847, martie 23 (reportaj „poezit“). Cu aceasta ocazie pierde si carti proaspat tiparite.
Apar Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, o prima editie mai redusa ca intindere, Heruvico-Chinoticar. Reediteaza Fabule si istorioare.
Umbla dupa abonamente la manastirile de peste Olt.
Apar Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, o prima editie mai redusa ca intindere, Heruvico-Chinoticar. Reediteaza Fabule si istorioare.
Umbla dupa abonamente la manastirile de peste Olt.
1848 — Apare Dialog in trei limbi, ruseste, romaneste si turceste, cu text pe trei coloane paralele, un fel de ghid de conversatie.
Conduce corul bisericii Cretulescu. Din cauza holerei paraseste Bucurestiul.
La 11 iunie se declanseaza Revolutia. Scrie muzica pentru Un rasunet al lui Andrei Muresanu.
La 30 iulie jura pe constitutie la Ramnicu-Valcea.
Conduce corul bisericii Cretulescu. Din cauza holerei paraseste Bucurestiul.
La 11 iunie se declanseaza Revolutia. Scrie muzica pentru Un rasunet al lui Andrei Muresanu.
La 30 iulie jura pe constitutie la Ramnicu-Valcea.
1849 — La 21 februarie scoate Adiata, foaie volanta, semnata de Anton Pann, prof. S. Sf. Mitr.
1850 — Tipareste Inteleptul Archir cu nepotul sau Anadam apoi Spitalul amorului sau Cantatorul dorului, veritabila „antologie a dragostei“.
1851 — Tipareste O sezatoare la tara sau Calatoria lui Mos Albu vol. I.
1852 — Tipareste Cantatorul betiei, Spitalul amorului editia a II-a, reapare Povestea vorbii. De prin lume adunate Si iarasi la lume date. O sezatoare la tara sau Calatoria lui Mos Albu vol. II.
1853 — Tipareste Nazdravaniile lui Nastratin Hogea. Apare editia a II-a la O sezatoare la tara.
1854 — Scoate Culegere de povesti si anecdote, Noul Anastasimatar, editia a II-a la Inteleptul Archir. Tipareste Diata, foaie volanta cu doua pagini tiparite.
In ziua de 2 noiembrie, joi, moare bolnav de tifos, la Bucuresti.
A fost inmormantat in curtea bisericii Lucaci.
In ziua de 2 noiembrie, joi, moare bolnav de tifos, la Bucuresti.
A fost inmormantat in curtea bisericii Lucaci.
sursa : http://ro.tititudorancea.org/z/biografie_anton_pann.htm
