Mihail Sebastian - Static
În orăşelul nostru timpul s-a oprit în loc
şi ca să nu-i aduc aminte , că prea e lung popasul,
a pironit inert şi semnificativ cu gest de proroc
la catedrala din grădina mică, ceasul.
Se pare că în arcul, care-a plesnit în orologiu,
oraşul şi-a pierdut sistemul său nervos.
De pe un soclu, eternizat în piatră, un om ilustru
silabiseşte poate un funerar elogiu
(căci nu se poate şti nici când ce scrie-n jos
pe pagina de piatră citită de statui).
Oraşul nostru tace şi nu-i
pe stradă nimeni să-i tulbure tăcerea
căci oamenii aicea tac, aşà cum
tac figurile de ceară într-un panopticum.
