Erau flori roşii, galbene şi ape
Lângă mâinile, lângă sufletul ei;
Toate păcatele erau aproape -
Toate negurile tulburau munţii febrei.
Aduceţi liniştea turnurilor, înaltelor -
Cine stă între porţi ca o moarte?
Visul daţi-l toamnelor, altelor,
Dar lăsaţi-i himera aceea şi-o carte.
Lângă mâinile, lângă sufletul ei;
Toate păcatele erau aproape -
Toate negurile tulburau munţii febrei.
Aduceţi liniştea turnurilor, înaltelor -
Cine stă între porţi ca o moarte?
Visul daţi-l toamnelor, altelor,
Dar lăsaţi-i himera aceea şi-o carte.
din Ora fantastică (1944)
