Îngerul care sună
Stingerea vocală,
Îşi lasă goarna de la gură
Şi mă dojeneşte
Că eu o sting prea repede.
- Îmi piere glasul brusc.
- Să-ţi piară numai când vei auzi goarna.
Pentru tine n-a sunat încă goarna.
Treci în front soldat şi cântă.
Cântă viaţa.
Mai ai de mărşăluit prin ea,
Răcanule în ale durerii.
***
Ce mă doare cel mai tareE că nu voi mai putea fi
În contact cu carţile,
Să stau dimineaţa în faţa bibliotecii
Ca la ţărmul mării
Mângâiat de briza tainică adiind
De pe rafturi.
Dacă tot voi fi atât de aproape de ele
Sper să nu mi se refuze, Doamne,
Plăcerea de a citi în stele.
Măcar o dată pe săptămână
După orarul afişat pe un nor.
