Baladă populară - Balada lui Ion Berciu

                         
                             Frunză verde a mălinii,
                        Plecat-o turma Dunchii
                        Și cu fratele Bercii.
                        Marți stâna Dunchii o plecat,
                        Joi, Ion Berciu s-o-necat
                        La Luha, din sus de sat,
                        Că grea ploaie o plouat,
                        Izvorul s-o turburat
                        Și Ion Berciu s-o-necat.
                        După-aceea l-o aflat
                        La Luha, din jos de sat.

                        Și el, bietul, n-o avut
                        Nice pânză pe obraz,
                        Fără scoarță de buhaș;
                        Nici scânduri de copârșeu,
                        Fără scoarță de durzeu.
                        Numai el ș-o poruncit
                        Pe un fir de iarbă verde
                        Și la feciori și la fete
                        Să facă bine să-l ierte.
                        Și soru-sa, Palaguță
                        Tot să-l cânte mândru-n frunză,
                        Tot să-l cânte răspicat
                        Să se-audă peste sat
                        Că Ion s-o înecat.

                        Pe Ion că l-or jeli
                        Fetele cu mununile,
                        Nevestele cu cepsele.
                        Colea la Sfântă Mărie,
                        Vremea-i oilor să vie
                        Ion Berciu să rămâie.

                        La mormântul lui i-o pus
                        Trâmbița lui de-a dreapta
                        Și fluierul de-a stânga.
                        Vânturi mari că și-or sufla,
                        Trâmbița și-a trâmbița,
                        Fluierul și-a fluiera,
                        Mare jele-n lumea-a fa'.
                        Tot pe Ion l-o jelit
                        Oile cu lânile,
                        Mieii cu jocurile,
                        Berbecii cu coarnele.


 cântec mioritic cules de Petru Bilțiu-Dăncuș