George Bacovia - Lacustră

  
De-atitea nopţi aud plouînd,
Aud materia plîngînd...
Sînt singur, şi mă duce un gând
Spre locuinţele lacustre.

şi parcă dorm pe scînduri ude,
în spate mă izbeşte-un val --
Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se întinde,
Pe-acelaşi vremuri mă găsesc...
şi simt cum de atîta ploaie
Piloţii grei se prăbuşesc.

De-atîtea nopţi aud plouînd,
Tot tresărind, tot aşteptînd...
Sînt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre.