Alexandru Obedenaru - Mai sus de stele

Sub irizatele făclii
A vieţii noapte înfăşoară
Şi glas şi umbră de fecioară,
Şi ţărm fatal şi nebunii.

După decepţii şi orgii
Întocmai ca odinioară,
Din haos iar se desfăşoară
Conturul formelor zglobii.

Olympiana mea harpistă,
Himerică şi egoistă,
Mai sus de stele m-a suit.

Părea că-ntreg văzduh se frânge
Pe-un basm trecut, de zei vrăjit,
Schiţat într-un amurg de sânge.