Traian T. Coşovei - Tatălui meu

Totul se săvârșise — în iarba de fier de pe câmpul de fier
acele cronometrelor loveau stafia unei secunde —
sub foamea ascuțită a păsărilor de fier
doar spânzuratul se răsucea strâns în îmbrățișarea
frânghiei.


lată-mă pregătit așadar
și dus între baionetele grăbite
ale secolului, învelit în cearșafuri ude
pentru marea fotografie a secolului. Trezit de foarte
dimineață pentru marea fotografie a secolului.
Vopsea albă pe față, să par cât mai viu,
vopsea albă în păr, să par cât mai tânăr,
vopsea albă scurgându-se pe un peisaj cât mai alb —
să pară totul cât mai adevărat
să pară totul cât mai adevărat!

O mașină de fier
o câmpie de fier
o iarbă de fier
un aer de fier scurgându-se cu zgomot pe sub poarta
înțepenită a fabricii de fier.

Totul s-a șters
totul s-a uitat
totul a trecut totul
totul, numai marea fotografie
are o gaură în frunte astupată cu hârtie de ziar...


O mașină de fier
o câmpie de fier
o iarbă de fier
o statuie de fier strângând în brațe copilul de fier
al viitorului.

Totul s-a șters
totul s-a uitat
totul a trecut
(iar fotografiile sfârșitului de secol,
iar automobile vechi cu șofer neamț,
iar descoperirea Polului Nord și primul
zbor peste Canalul Mânecii,
iar zeppeline și iar gulere de blană,
His Master Voice și fotografiile cenușii ale
prințului asasinat la Sarajevo,
iar oameni căzuți din cer și iar bunicul
parașutat peste câmpia de fier
care scuipa foc
care scuipa fier, care scuipa fier —
ah, debarcarea
ah, debarcarea!!).


Iată-mă pregătit așadar
pentru marea fotografie a secolului,
cu lacrimi de glicerină curgându-mi din ochi
pentru marea fotografie a secolului.
O sticlă cu vopsea roșie izbită de pereți —
sângele trucat al fotografiei secolului.
În spatele meu,
dintre cârje, atele și bandaje murdare
îngerul de fier ca o insectă ciudată
mă-mpinge tot înainte
la poarta înțepenită a fabricii de fier. —


Totul s-a șters
totul s-a uitat
totul a trecut —
oameni de fier șterg cu bureți de sârmă
o dimineață informă de fontă răcită...
O sticlă cu vopsea roșie izbită de pereți —
sângele trucat al fotografiei secolului.


Iată-mă pregătit așadar!


„Marea fotografie“,
în volumul 'Ninsoarea electrică',
Editura Cartea Românească, București, 1979