C. Tonegaru - Prietena de departe

Anii trec ca filele dintr-un album cu ilustraţii,
fiecare ilustraţie era neapărat un episod :
un trifoi cu patru foi, o jartieră, un fluture presat;
o panglică reprezenta pe altul, dar avea nod.
Femeile de pe stradă ajung la mine cu parfumul ;
vîntul de primăvară îmi aminteşte de întîia femeie
cum venea şi se împrăştia ca un evantai —
aveam douăzeci de ani şi despre dragoste nici o idee.
Aproape de lumină îşi strecura văpaia
de la tîmple peste braţe alunecînd în noapte,
cînd alergam la fereastră să văd unde este
întîlneam matinal faitonul cu lapte.
Vîntul de primăvară îmi aminteşte de întîia femeie,
cu doi stropi de Lună intra pe furiş în odaie
şi-mi alinta fruntea preocupată cu fapte diverse
iar eu cercetam pedant trupul ei de lumină bălaie.