Ion Barbu
 |
||
|
||
 |
Deces: 11 august 1961, București
Ion Barbu a fost un poet și matematician roman. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanți poeți romani interbelici, reprezentant al modernismului literar romanesc. Dan Barbilian era fiul judecatorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial „Barbu”) și al Smarandei, nascuta Șoiculescu.
Fiul lui Constantin Barbilian, judecator de pace la Rucar, si al Smarandei, nascuta Soiculescu, fiica de procuror, s-a nascut in Campulung Muscel la 19 martie 1895- Pseudonimul literar al viitorului mare poet va fi preluat de la bunicul sau dinspre mama. Copilaria, ca si clasele primare, este legata de diferite localitati din jurul Campulungului (sau mai de departe), conform deselor transferari ale tatalui sau. in iunie 1906 isi sustine examenul particular pentru absolvirea clasei a IV-a. Se inscrie la liceul din Pitesti, iar cursul inferior il incheie la gimnaziul „Dinicu Golescu din Campulung. Din clasa a doua gimnaziala dateaza si inclinarea „elevului pentru studiile matematice, asa cum cultul pentru natura, revelator mai tarziu in poezie, il dobandise in peregrinarile copilariei.
Urmeaza cursul superior al liceului la Bucuresti, la liceele „ Gh. Lazar si „Mihai Viteazul. isi petrece vacantele la Giurgiu, unde familia se stabilise intre timp; aici cunoaste pe Tudor Vianu, cu care isi va impleti ades destinul.
In 1914 absolva liceul cu examen de bacalaureat, iar toamna se inscrie la Facultatea de Stiinte din Bucuresti. in perioada razboiului este cantonat in Moldova, pe Prut, si aici pasiunea- redesteptata-pentru poezie va da primele roade: poeziile Lava, Copacul, Umanizare etc.; dealtfel, in 28 septembrie 1918 va debuta la revista lui Macedonski, „Literatorul, cu poezia Fiinta, pentru ca anul 1919 sa-i aduca apropierea de Lovinescu, de cenaclul si revista „Sburatorul, unde va publica mai multe poezii, prezentat fiind de insusi Lovinescu. Este perioada cand Ion Barbu se imparte deopotriva intre poezie si matematica; isi ia licenta in matematica, publica in continuare poezie.
Spiritul bipolar este explicat de Ion Barbu insusi: „Oricat ar parea de contradictorii acesti doi termeni laprima vedere, exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
In 1921, obtinand o bursa de studii, pleaca in Germania, la Gottingen, pentru obtinerea doctoratului. Dar profesorii de aici i se par „impermeabili la ideile sale sau „scapatati; i se suspenda bursa si ramane in Germania pana in 1924, calatorind mult, trimitand colaborari la revistele din tara. Se intoarce in 1924, iar din octombrie 1926 este asistent la catedra de geometrie analitica de la Facultatea de Stiinte din Bucuresti, condusa de G. Titeica. Functioneaza si ca profesor suplinitor la liceele „Spiru Haret si „Dimitrie Cantemir, prilej de a-i apropia pe elevii sai de poezia moderna. in ianuarie 1929 isi ia doctoratul in matematici cu teza principala „Reprezentarea canonica a adunarii functiunilor ipereliptice si devine membru al sectiei de matematica a Societatii romane de Stiinte. in toamna aceluiasi an preda editurii Cultura Nationala manuscrisul volumului Joc secund, initial intitulat Ochean, care va si aparea in 1930 si va fi considerat „ un adevarat eveniment literar.
Din 1933 poetul Ion Barbu se va estompa, regasindu-se in ipostaza tot mai proeminenta a matematicianului Dan Barbilian. Va urma treptele ierarhice in invatamantul superior, va participa la numeroase congrese de specialitate in strainatate (Hamburg, Gottingen, Oslo, MiXnster, Baden-Baden, Jena, Dresda), va conferentia, i se vor recunoaste meritele in acest domeniu (devine membru al Societatii „Deutsche Mathematische Vereinigung ). Este membru fondator, in 1948, al Institutului de Matematica al Academiei. in 1956 ii apare volumul Teoria aritmetica a idealelor, premiat de Academie, in 1958 defineste „Spatiile Barbilian. Moare in 11 august 1961 la Bucuresti si va fi inmormantat la cimitirul Bellu.
Neuitand sa specificam „ab initio ca poezia barbiana este fundamental innoitoare, mentionam ca, prin traditie, aceasta este grupata in trei etape consecutive. Prima etapa ar fi cea a colaborarii la „Sburatorul, considerata o poezie „parnasiana, si de care apoi poetul s-a debarasat. Daca versurile acestor poezii sunt apropiate de spiritul parnasian prin lapidaritate si simt al perfectiunii, prin continut ele dezvolta un energetism deloc decorativ, ci frematator, dionisiac- vitalist deci. Apolinicul si statuarul parnasian se dizolva prin „panteism in triumful „vitalei histerii. Cea de a doua etapa a creatiei barbiene, cea baladica si orientala, aduce in prim plan cultul naturist, in care insa substratul descriptivist este obsedat de idee si dominat de simbol. Sansa initierii e cautata in Dupa melci sau Riga Crypto si lapona Enigel, simbolurile matrice sunt configurate in Ritmuri pentru nuntile necesare sau Oul dogmatic. Baladescul oriental este tot o proiectie a cunoasterii, in care vagul pitoresc este suport pentru substanta eterica, inalta, mod de a patrunde in permanenta unei zone de spiritualitate. Cea de a treia etapa, cea ermetica, a creatiei barbiene, devine expresia cea mai inalta a modernitatii liricii sale. Poezia devine un „joc secund, sau, cum arata Tudor Vianu folosindu-se de conceptiaplatoniciana a artei, „ o copie a lucrurilor reale , care ele insele sunt „ niste copii ale 'deilor eterne. Poezia devine „nadir latent, expresie ultima, subliniata prin metafora, a „adancului acestei calme creste, dedus „din ceas.
Poezia lui Ion Barbu ramane in esenta unitara. Criticul literar Pompiliu Constantinescu sublinia ca „evolutiapoeziei barbiene este mai ales tehnica- de la retorism si pictura, la ermetism si lirism subiacent. In substanta, ambele moduri se inrudesc prin finalitatea lor in idee. (subl. aut.). Barbu ramane un liric inconfundabil in poezia noastra prin modernitatea actului sau creator.
Volume de versuri:
Dupa melci, Bucuresti, Editura Luceafarul, 1921;
Joc secund. Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1930; Ochean, Bucuresti, E. P. L., 1964.
Panteism a fost publicata in revista „Sburatorul, an I, nr. 35, din 13 dec. 1918.
Umanizare a fost publicata in revista „Sburatorul, an II, din 12 iunie 1920.
Dupa melci a fost publicata in revista „Viata romaneasca, an XIII, nr. 5, din mai 1921. Retiparita sub acelasi nume intr-o placheta ilustrata de M. Teisanu, la Editura Luceafarul, 1921.
Nastratin Hogea la Isarlak a fost publicata in revista „Viata romaneasca, an XIV, nr. 1, ianuarie 1922.
Domnisoara Hus a fost publicata in revista „Contimporanul, an III, nr. 46, din mai 1924.
Riga Cryptosi lapona Enigels. fost publicata in „Revista romana, an I, nr. 1, din 1 iunie 1924.
Ritmuri pentru nuntile necesare a fost publicata in revista „Contimporanul, an III, nr. 47, din septembrie 1924.
Isarlak a fost publicata in revista „Contimporanul, an IV, nr. 60, septembrie 1925.
Oul dogmatic a fost publicata in revista „Cetatea literara, an I, nr. 2, din 15 ianuarie 1926.
[Din ceas, dedus..] a fost publicata in volumul Joc secund, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1930.
Moda. fost publicata in volumul Joc secund, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1930.
Colaborare la reviste:
Sburatorul, Sburatorul literar. Viata romaneasca, Umanitatea, Hiena, Contimporanul, Cugetul romanesc, Revista romana.
Izvoare:
Panteism, «Sburatorul», I, 35, 1919. -Riga Crypto si lapona Enigel, «Revista romana», I, 1, 1924.
