skip to main |
skip to sidebar
Cântecul plugarului - poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri
- Ardă-te-ar focul, pământ,
- Și te-ar bate Domnul sfânt!
- Căci îmi ești dușman cumplit!
- Ce-am semănat n-a ieșit.
- Semănat-am grâu de vară,
- A ieșit numai negară.
- Semănat-am orz, oves,
- A ieșit mohor de șes.
- Semănat-am păpușoi,
- A ieșit iarbă-n fușoi.
- Stau în câmp și mă gândesc.
- Cu ce o să viețuiesc?
- N-am lețcaie la chimir
- Să mă pot plăti de bir,
- Și de foi, și de soldat,
- Și de Iuda blestemat.[1]
- Vai și-amar de biet român
- Când e domnul rău stăpân!
- N-are loc în țara lui
- Și-i ca pleava câmpului!
- ↑ În toate satele Moldovei, crâșmele sunt ținute de evrei, care, ca niște lipitori, sug avuțiile țăranilor, îndemându-i la beție.