Ion Barbu - Cucerire

De-a lungul nepasarii acestei reci naturi,
Spre nevazutul unde arpegii de fanfare
Desfac in foi sonore o limpede chemare
Vom merge in armura de fier, incinsi si duri.
Ca nu cumva sub darza trufie ostaseasca
Sa se adune umbra sau plumbul unui nor,
Vom incrusta viziunii aprinsul Kohinor
Si vom lasa ca ochiul de foc sa ne orbeasca;
Un somn nauc ne-o duce pe drumul mort, ingust,
Dar fiinta noastra pura desprinsa de gandire
Va asculta cum sparge a orei ingradire,
Cum urca din adancuri un mare imn august.

Si-ntregi in trambitarea de dincolo de vreme
Si nazuind inalte si albe biruinti
Ne vom zvarli prin larma asaltelor fierbinti
Mai sus de noi in largul destinelor supreme