1819 — La 17 martie se naste Alecu Russo.
Locul nasterii nu se cunoaste sigur, el fiind Prodanesti sau Straseni.
Tatal se numea Iancu Rusu si era boier de vita veche, cu rangul de cavaler.
Mama era nascuta Donici.
1830 — Mama sa moare in timpul unei epidemii de holera.
Pleaca la studii in Elvetia, la institutul renumitului pedagog lui François Naville, situat la Vernier, langa Geneva.
Pleaca la studii in Elvetia, la institutul renumitului pedagog lui François Naville, situat la Vernier, langa Geneva.
1832 — Tatal scriitorului se stabileste la mosia din tinutul Sucevei.
1833 — In actele institutului din Elvetia apare "Alexandre Russo-moldavien".
Tatal sau se recasatoreste cu Maria Rosolimo-Lapierre, vaduva consulului francez la Constantinopol. Aceasta are o fata, Paulina, din prima casatorie. Din casatoria lor se nasc patru copii.
Tatal sau se asociaza cu Andrei Chefneux si ia in arenda mosia Negrisoara din tinutul Dornei.
Tatal sau se recasatoreste cu Maria Rosolimo-Lapierre, vaduva consulului francez la Constantinopol. Aceasta are o fata, Paulina, din prima casatorie. Din casatoria lor se nasc patru copii.
Tatal sau se asociaza cu Andrei Chefneux si ia in arenda mosia Negrisoara din tinutul Dornei.
1835 — In toamna pleaca din Elvetia la Viena pentru a
studia comertul. Este functionar al unei intreprinderi comerciale
turcesti de aici.
1836 — In noiembrie este expulzat din Austria ca suspect politic din cauza unor poezii.
Revine in tara.
Revine in tara.
1836-1841 — Ajuns in tara se stabileste la mosia parinteasca Negrisoara, in tinutul Bistritei.
Pleaca intr-o excursie prin Muntii Neamtului, Valea Bistritei. Asculta poezii populare, cantece.
Pleaca intr-o excursie prin Muntii Neamtului, Valea Bistritei. Asculta poezii populare, cantece.
1840 — Scrie primele lucrari in limba franceza, publicate postum.
La pierre du tilleul (Piatra Teiului) aparuta in Scrieri, editia Academiei Romane din 1908; tradusa mai tarziu de C. Margaritescu, apoi de M. Sadoveanu, care a publicat-o in 1911 in "Viata romaneasca".
Le rocher du corbeau (Stanca Corbului) aparuta in gazeta "La voix de Roumanie", nr. 1, din 1863. Tradusa de V Alecsandri, apare in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1863.
Iassy et ses habitans en 1840, aparuta in Scrieri, editia Academiei Romane din 1908; tradusa de C. Margaritescu in 1909, apoi de Mihail Sadoveanu care a publicat-o, in 1912, in "Viata romaneasca".
Si Studii nationale, scrisa in romana, aparuta in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1868 (nr. 6-7).
La pierre du tilleul (Piatra Teiului) aparuta in Scrieri, editia Academiei Romane din 1908; tradusa mai tarziu de C. Margaritescu, apoi de M. Sadoveanu, care a publicat-o in 1911 in "Viata romaneasca".
Le rocher du corbeau (Stanca Corbului) aparuta in gazeta "La voix de Roumanie", nr. 1, din 1863. Tradusa de V Alecsandri, apare in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1863.
Iassy et ses habitans en 1840, aparuta in Scrieri, editia Academiei Romane din 1908; tradusa de C. Margaritescu in 1909, apoi de Mihail Sadoveanu care a publicat-o, in 1912, in "Viata romaneasca".
Si Studii nationale, scrisa in romana, aparuta in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1868 (nr. 6-7).
1841 — In aprilie conflictul dintre fiu si tata duce la alungarea sa din casa parinteasca.
Alecu Russo face o cerere catre domnitorul Mihail Sturdza pentru o slujba. O primeste abia in septembrie si pe 4 octombrie ia in primire postul de asesor la judecatoria din Piatra-Neamt.
Alecu Russo face o cerere catre domnitorul Mihail Sturdza pentru o slujba. O primeste abia in septembrie si pe 4 octombrie ia in primire postul de asesor la judecatoria din Piatra-Neamt.
1842 — In mai face o calatorie la Cetatuie, in apropierea
Iasului si viziteaza palatul lui Duca-Voda. Scrie un scurt articol ca
pe o scrisoare catre Vasile Alecsandri, care apare postum sub titlul Palatul lui Duca-Voda, in revista "Columna lui Traian", din 1874, nr. 1.
Pleaca cu Vasile Alecsandri si Mihail Cuciuran intr-o calatorie prin muntii Moldovei. Aude aici o legenda pe care o scrie in limba franceza sub numele La rocher du corbeau. Aparuta postum in 1863 in "La voix de la Roumanie" si tradusa in romana de Alecsandri, apare in 1868 in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina".
Pleaca cu Vasile Alecsandri si Mihail Cuciuran intr-o calatorie prin muntii Moldovei. Aude aici o legenda pe care o scrie in limba franceza sub numele La rocher du corbeau. Aparuta postum in 1863 in "La voix de la Roumanie" si tradusa in romana de Alecsandri, apare in 1868 in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina".
1843 — In martie tatal sau vinde mosia Negrisoara poetului Costache Conachi.
Poetul este plictisit de functia sa de la judecatorie si lipseste, fiind mustrat de superiori.
Poetul este plictisit de functia sa de la judecatorie si lipseste, fiind mustrat de superiori.
1844 — In 7 iunie este indepartat din slujba de asesor, paraseste Piatra-Neamt si se intoarce la Iasi.
In august isi insoteste tatal la Galati, in drum spre Constantinopol, dar starea de sanatate a acestuia se agraveaza.
La 5 octombrie tatal sau moare la Galati. Nu lasa nimic mostenire fiului sau.
In august isi insoteste tatal la Galati, in drum spre Constantinopol, dar starea de sanatate a acestuia se agraveaza.
La 5 octombrie tatal sau moare la Galati. Nu lasa nimic mostenire fiului sau.
1845 — Participa la reuniunile de la Manjina, mosia lui
Costache Negri, din apropierea Galatiului, unde se intalneau tineri din
Muntenia si Moldova, Alecsandri, Balcescu, Ghica, Negruzzi,
Kogalniceanu, Rosetti. Aici se discuta probleme politice si culturale
ale vremii si se planuiesc actiunile revolutionare de la 1848.
1846 — La 11 ianuarie are loc reprezentatia piesei sale Bacalia ambitioasa, comedie-vodevil intr-un act. Textul este acuma pierdut.
In 17 ianuarie Dimitrie Gusti publica o critica la aceasta piesa in "Albina romaneasca".
In 14 februarie Alecu Russo publica tot in "Albina romaneasca" articolul Critica criticii, drept raspuns la comentariile lui D. Gusti pe marginea piesei sale. Aceasta este prima sa lucrare aparuta in timpul vietii.
La 23 februarie se reprezinta drama-farsa Jignicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National. Si acest manuscris s-a pierdut.
Autoritatile considera piesa ca un atac la adresa domnitorului si acesta dispune arestarea autorului si trimiterea sa in surghiun la manastirea Soveja din zona Focsani, iar actorii care au jucat in piesa la mana stirea Casin.
La 2 martie ajunge sub paza la manastirea Soveja.
In aceasta manastire culege balada Miorita, pe care i-o da lui Vasile Alecsandri.
Pe 26 martie este eliberat ca urmare a cererii facute de Iordache Ghica.
Intors la Iasi, redacteaza in limba franceza jurnalul sau de la Soveja. A aparut postum, tradus de Alexandru Odobescu, in "Revista romana" din 1863 cu titlul Soveja - ziarul unui exilat politic la 1846.
Tot acuma elaboreaza studiul Poezia poporala, in care se pomenee pentru prima oara de Miorita. Aceasta lucrare a aparut postum in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1863 (nr. 8-10) prin grija lui Vasile Alecsandri.
Scrie paralela literara Decebal si Stefan cel Mare, tiparita, de asemenea postum, in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina".
In mai face o excursie, impreuna cu Alecsandri si alti prieteni, la Neamt, Varatic, Agapia.
In 17 ianuarie Dimitrie Gusti publica o critica la aceasta piesa in "Albina romaneasca".
In 14 februarie Alecu Russo publica tot in "Albina romaneasca" articolul Critica criticii, drept raspuns la comentariile lui D. Gusti pe marginea piesei sale. Aceasta este prima sa lucrare aparuta in timpul vietii.
La 23 februarie se reprezinta drama-farsa Jignicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National. Si acest manuscris s-a pierdut.
Autoritatile considera piesa ca un atac la adresa domnitorului si acesta dispune arestarea autorului si trimiterea sa in surghiun la manastirea Soveja din zona Focsani, iar actorii care au jucat in piesa la mana stirea Casin.
La 2 martie ajunge sub paza la manastirea Soveja.
In aceasta manastire culege balada Miorita, pe care i-o da lui Vasile Alecsandri.
Pe 26 martie este eliberat ca urmare a cererii facute de Iordache Ghica.
Intors la Iasi, redacteaza in limba franceza jurnalul sau de la Soveja. A aparut postum, tradus de Alexandru Odobescu, in "Revista romana" din 1863 cu titlul Soveja - ziarul unui exilat politic la 1846.
Tot acuma elaboreaza studiul Poezia poporala, in care se pomenee pentru prima oara de Miorita. Aceasta lucrare a aparut postum in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", din 1863 (nr. 8-10) prin grija lui Vasile Alecsandri.
Scrie paralela literara Decebal si Stefan cel Mare, tiparita, de asemenea postum, in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina".
In mai face o excursie, impreuna cu Alecsandri si alti prieteni, la Neamt, Varatic, Agapia.
1848 — In ianuarie il gasim interpretand ca amator pe scena Teatrului National din Iasi.
In februarie interpreteaza alaturi de C. Negruzzi, V Alecsandri, Matei Millo, piesa O nunta taraneasca a lui Alecsandri.
Pe 9 martie spectacol se repeta in folosul saracilor.
In martie participa la miscarea revolutionara din Iasi, iar in aprilie, miscarea revolutionara fiind inabusita, ia drumul exilului, spre Bucovina. Se opreste doar cateva zile la familia Hurmuzachi la mosia Cernauca din Bucovina, unde se adunasera Costache Negri, Vasile Alecsandri, Al. Cuza.
Este trimis in misiune oficiala la Viena pentru a face propaganda cauzei revolutionare.
In aprilie este la Viena si frecventeaza Cercul studentilor in drept.
Cu Nicolae Balcescu, Costache Negri si Iancu Alecsandri se imbarca pe un vapor spre a se intoarce in tara. Debarca la Giurgiu si se indreapta spre Moldova, dar nu sunt lasati sa intre si pleaca din nou la drum, oprindu-se in Transilvania.
Participa pe 2 mai la adunarea de pe Campia Libertatii din Blaj, unde s-au intalnit romani din Muntenia, Moldova si Transilvania.
De la Blaj pleaca la Brasov, unde va semna, alaturi de alti revolutionari, Printipiile noastre pentru reformarea patriei si Proclamatia partidului national catre romani.
La 15 iunie participa la adunarea populara de la Lugoj prezidata de patriotul revolutionar Eflimie Murgu.
Pe 9 iulie este arestat la Dej, de unde este dus sub paza la Cluj, unde va sta la inchisoare pana in septembrie.
Aici scrie o parte din Cugetari, publicate postum de Alecsandri in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", in 1868.
Din inchisoare trimite un protest catre contele Vay, comisarul Clujului, altul catre Consiliul de razboi, precum scrisori catre Alecsandri si alti prieteni.
In septembrie este eliberat si pleaca in Bucovina.
In februarie interpreteaza alaturi de C. Negruzzi, V Alecsandri, Matei Millo, piesa O nunta taraneasca a lui Alecsandri.
Pe 9 martie spectacol se repeta in folosul saracilor.
In martie participa la miscarea revolutionara din Iasi, iar in aprilie, miscarea revolutionara fiind inabusita, ia drumul exilului, spre Bucovina. Se opreste doar cateva zile la familia Hurmuzachi la mosia Cernauca din Bucovina, unde se adunasera Costache Negri, Vasile Alecsandri, Al. Cuza.
Este trimis in misiune oficiala la Viena pentru a face propaganda cauzei revolutionare.
In aprilie este la Viena si frecventeaza Cercul studentilor in drept.
Cu Nicolae Balcescu, Costache Negri si Iancu Alecsandri se imbarca pe un vapor spre a se intoarce in tara. Debarca la Giurgiu si se indreapta spre Moldova, dar nu sunt lasati sa intre si pleaca din nou la drum, oprindu-se in Transilvania.
Participa pe 2 mai la adunarea de pe Campia Libertatii din Blaj, unde s-au intalnit romani din Muntenia, Moldova si Transilvania.
De la Blaj pleaca la Brasov, unde va semna, alaturi de alti revolutionari, Printipiile noastre pentru reformarea patriei si Proclamatia partidului national catre romani.
La 15 iunie participa la adunarea populara de la Lugoj prezidata de patriotul revolutionar Eflimie Murgu.
Pe 9 iulie este arestat la Dej, de unde este dus sub paza la Cluj, unde va sta la inchisoare pana in septembrie.
Aici scrie o parte din Cugetari, publicate postum de Alecsandri in "Foaia societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina", in 1868.
Din inchisoare trimite un protest catre contele Vay, comisarul Clujului, altul catre Consiliul de razboi, precum scrisori catre Alecsandri si alti prieteni.
In septembrie este eliberat si pleaca in Bucovina.
1849 — Ajunge la Viena, de unde pleaca spre Paris. Aici se intalneste cu Balcescu si continua activitatea revolutionara.
1850 — Apare la Paris revista "Romania viitoare", in care pe 9 noiembrie se publica Cantarea Romaniei de Alecu Russo, cu o Precuvantare de Nicolae Balcescu.
1851 — Domnitorul Mihail Sturza este inlocuit cu Grigore Alexandru Ghica.
Russo se reintoarce in tara la Iasi.
Joaca pe 7 mai ca actor amator in piesa O nunta taraneasca a lui Alecsandri, reprezentata in folosul saracilor.
Prelucreaza vodeviluri din literatura franceza, Un student de Paris si Doi cat unul, care sunt inscrise de Matei Milllo in repertoriul Teatrului National din Iasi.
Publica in revista "Zimbrul", din Iasi, in mai multe numere, Studie moldovana, semnand cu pseudonimul Terentie Hora.
I se ofera un loc de candidat in Divanul de Apel, apoi este inaintat in functia de asesor.
Russo se reintoarce in tara la Iasi.
Joaca pe 7 mai ca actor amator in piesa O nunta taraneasca a lui Alecsandri, reprezentata in folosul saracilor.
Prelucreaza vodeviluri din literatura franceza, Un student de Paris si Doi cat unul, care sunt inscrise de Matei Milllo in repertoriul Teatrului National din Iasi.
Publica in revista "Zimbrul", din Iasi, in mai multe numere, Studie moldovana, semnand cu pseudonimul Terentie Hora.
I se ofera un loc de candidat in Divanul de Apel, apoi este inaintat in functia de asesor.
1852 — Pe 2 noiembrie, prin decret oficial, primeste autorizatia de (vechil) avocat.
1853 — In "Calendar pe 1853" al publicatiei "Buciumul roman", publica scrierea Holera.
Intra in conflict cu autoritatile oficiale si domnitorul hotaraste sa i se ridice dreptul de a profesa. In urma unei plangeri a lui Russo, in 16 iulie primeste dreptul de a profesa din nou.
Intra in conflict cu autoritatile oficiale si domnitorul hotaraste sa i se ridice dreptul de a profesa. In urma unei plangeri a lui Russo, in 16 iulie primeste dreptul de a profesa din nou.
1854 — Moare mama sa vitrega, Maria Rosolimo, dar nu primeste nimic ca mostenire.
Pe 21 octombrie, Alecu Russo isi ia angajamentul de a avea grija de copii minori ramasi de la Maria Rosolimo.
Pe 21 octombrie, Alecu Russo isi ia angajamentul de a avea grija de copii minori ramasi de la Maria Rosolimo.
1855 — In revista "Romania literara" apar in mai multe numere Cugetari sub semnatura A.R.
Tot in "Romania literara" apar, in aprilie, Amintiri, la 1 octombrie Cantarea Romaniei in versiune romaneasca, apoi necrologul Mihail Cuciureanu si o Hronica literara, despre poetul D. Dascalescu.
In revista "Steaua Dunarii" ii apare in decembrie articolul Dezrobirea tiganilor.
Tot in "Romania literara" apar, in aprilie, Amintiri, la 1 octombrie Cantarea Romaniei in versiune romaneasca, apoi necrologul Mihail Cuciureanu si o Hronica literara, despre poetul D. Dascalescu.
In revista "Steaua Dunarii" ii apare in decembrie articolul Dezrobirea tiganilor.
1856 — In ianuarie in "Steaua Dunarii" ii apare articolul Contra latinizantilor ardeleni.
Ii apare o scrisoare catre Mihail Kogalniceanu, sub titlul Despre "Steaua Dunarii".
In iulie este numit director al Departamentului lucrarilor publice. Este numit membru al Sfatului Administrativ.
Cumpara mosia Tetcani (Roman) si arendeaza pe cea de la Mircei.
Ii apare o scrisoare catre Mihail Kogalniceanu, sub titlul Despre "Steaua Dunarii".
In iulie este numit director al Departamentului lucrarilor publice. Este numit membru al Sfatului Administrativ.
Cumpara mosia Tetcani (Roman) si arendeaza pe cea de la Mircei.
1857 — In aprilie la infiintarea Bancii Moldovei devine procurist al ei.
Semneaza protestul impotriva caimacanului Vogoride.
Cere confirmarea oficiala a dreptului de a profesa ca avocat, dar cererea sa este respinsa.
Protesteaza pentru neincluderea sa in listele electorale ale tinutului Roman si protestul sau este admis.
Semneaza protestul impotriva caimacanului Vogoride.
Cere confirmarea oficiala a dreptului de a profesa ca avocat, dar cererea sa este respinsa.
Protesteaza pentru neincluderea sa in listele electorale ale tinutului Roman si protestul sau este admis.
1858 — "Banca Moldovei" ii sechestreaza productia pe 1858 a celor doua mosii.
Scriitorul se zbate in mari greutati financiare si macinat de boala este tintuit la pat.
Scriitorul se zbate in mari greutati financiare si macinat de boala este tintuit la pat.
1859 — In noaptea de 4 spre 5 februarie moare, la Iasi, de tuberculoza, la putin timp dupa Unirea Principatelor.
A fost inmormantat la manastirea Barboi, din Iasi, intr-o groapa de caramida, in curtea bisericii. Mai tarziu a fost depus in cripta comuna din interiorul lacasului.
A fost inmormantat la manastirea Barboi, din Iasi, intr-o groapa de caramida, in curtea bisericii. Mai tarziu a fost depus in cripta comuna din interiorul lacasului.
Activitatea literară. Surghiunul la Soveja
In 1844 părăseşte cariera de magistrat şi se stabileşte la Iaşi ca avocat. In capitala Moldovei, Alecu Russo reia legăturile mai vechi cu intelectualii generaţiei sale, având aceleaşi aspiraţii naţionale şi sociale, credinţa în răsturnarea orânduirii feudale. In vremea aceasta literatura se dezvolta, mergând pe drumul trasat de Dacia literară, adică pe drumul creaţiei originale, ce îşi trage seva din înseşi realităţile vieţii noastre. Teatrul, la rândul său, îşi îndeplinea tot mai mult funcţia sa socială, mai a!es prin contribuţia lui Vasile Alecsandri.
Alecu Russo scrie în 1846 două piese de teatru, reprezentate în aceiaşi an pe scena Teatrului Naţional din Iaşi: Băcălia ambiţioasă şi Jicnicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Naţional. Din nefericire ambele piese s-au pierdut.
Băcălia ambiţioasă cuprindea o satiră la adresa burgheziei, dornică de a parveni şi de a se situa pe aceeaşi treaptă cu boierimea. J ienicerul Vadră înfăţişa lupta unor haiduci împotriva ciocoilor. Unul din personaje cânta :
„De la Dunăre-n Carpaţi Suge ţara guleraţi; Din Focşani la Dorohoi Ţara-i plină de ciocoi".
Cenzura suprimă o treime din piesă. Acuzat că ar fi îndemnat pe actori „să rostească unele cuvinte şterse din bucată de către cenzură", Alecu Russo este pedepsit cu surghiunul la mănăstirea Soveja. In scurtul răstimp (5 săptămâni) petrecut la Soveja, are fericirea de a descoperi balada Mioriţa, pe care o comunică bunului său prieten Vasile. Alecsandri. In entuziasmul său pentru creaţia populară, Alecu Russo consideră Mioriţa drept „cea mai" frumoasă epopee păstorească din lume".
Participarea la mişcarea revoluţionară Ultimii ani de activitate
Alecu Russo a luat parte la mişcarea revoluţionară din 1848, care în Moldova a fost repede înăbuşită. Refugiindu-se întâi în Bucovina, pleacă apoi la Blaj spre a asista la marea adunare de pe Câmpul Libertăţii, „unde patruzeci de mii de români stau să asculte sub aripile unui steag în treâ culori, cuvântul inteligentei ardelene" (Cugetări).
Trecând prin Braşov, unde se afla şi V. Alecsandri, semnează două documente de o deosebită însemnătate pentru mişcarea revoluţionară din Moldova : Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei şi Proclamaţia partidului naţional din Moldova către români.
In primul document se găseau formulate principalele revendicări a'e revoluţionarilor moldoveni: desfiinţarea privilegiilor, împroprietărirea ţăranilor fără răscumpărare, libertate, egalitate aplicată în toate domeniile vieţii publice, unirea Woldovei cu Ţara Românească într-un stat independent.
Era un program cu adevărat revoluţionar, care depăşea, în prevederile lui avansate, châar proiectul de constituţie alcătuit la Bucureşti.
Suspectat de autorităţi. Alecu Russo este arestat şi ţinut două luni într-o închisoare din Cluj.
Eliberat în urma protestelor prietenilor, se îndreaptă spre Paris, trecând prin Bucovina şi Viena. Prieten apropiat al lui Bălcescu, la Paris este alături de el şi colaborează la revista acestuia, România viitoare (1850).
Intorcându-se în ţară în 1851, el îşi continuă activitatea politică şi literară. Luptă pentru Unire colaborând la gazeta Steaua Dunării, condusă de M. Kogălniceanu, dar moare la numai câteva zile după înfăptuirea acesteia (1859).
Opera
Cele mai importante scrieri ale lui Al. Russo sunt; Cintarea României. Amintiri şi Cugetări. Ele au fost publicate în revista România literara a lut Vasile Alecsandri.
ALECU RUSSO OPERA
Scrieri antume
Critica criticii
Studie moldovană
Holera
Cugetări
Amintiri
Cântarea României
Mihai Cuciureanu
Poetul Dăscălescu
Dezrobirea ţiganilor
Contra latinizanţilor ardeleni
Despre "Steaua Dunării"
Scrieri postume
Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846)
Stânca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz)
Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric)
Studii naţionale (1840)
Poezia poporală
Palatul lui Duca-vodă
Piatra Teiului (Legendă)
Iaşii şi locuitorii lui în 1840
Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj
Alte cugetări
Ofiţeri francezi în Moldova
Scrisori
In 1844 părăseşte cariera de magistrat şi se stabileşte la Iaşi ca avocat. In capitala Moldovei, Alecu Russo reia legăturile mai vechi cu intelectualii generaţiei sale, având aceleaşi aspiraţii naţionale şi sociale, credinţa în răsturnarea orânduirii feudale. In vremea aceasta literatura se dezvolta, mergând pe drumul trasat de Dacia literară, adică pe drumul creaţiei originale, ce îşi trage seva din înseşi realităţile vieţii noastre. Teatrul, la rândul său, îşi îndeplinea tot mai mult funcţia sa socială, mai a!es prin contribuţia lui Vasile Alecsandri.
Alecu Russo scrie în 1846 două piese de teatru, reprezentate în aceiaşi an pe scena Teatrului Naţional din Iaşi: Băcălia ambiţioasă şi Jicnicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Naţional. Din nefericire ambele piese s-au pierdut.
Băcălia ambiţioasă cuprindea o satiră la adresa burgheziei, dornică de a parveni şi de a se situa pe aceeaşi treaptă cu boierimea. J ienicerul Vadră înfăţişa lupta unor haiduci împotriva ciocoilor. Unul din personaje cânta :
„De la Dunăre-n Carpaţi Suge ţara guleraţi; Din Focşani la Dorohoi Ţara-i plină de ciocoi".
Cenzura suprimă o treime din piesă. Acuzat că ar fi îndemnat pe actori „să rostească unele cuvinte şterse din bucată de către cenzură", Alecu Russo este pedepsit cu surghiunul la mănăstirea Soveja. In scurtul răstimp (5 săptămâni) petrecut la Soveja, are fericirea de a descoperi balada Mioriţa, pe care o comunică bunului său prieten Vasile. Alecsandri. In entuziasmul său pentru creaţia populară, Alecu Russo consideră Mioriţa drept „cea mai" frumoasă epopee păstorească din lume".
Participarea la mişcarea revoluţionară Ultimii ani de activitate
Alecu Russo a luat parte la mişcarea revoluţionară din 1848, care în Moldova a fost repede înăbuşită. Refugiindu-se întâi în Bucovina, pleacă apoi la Blaj spre a asista la marea adunare de pe Câmpul Libertăţii, „unde patruzeci de mii de români stau să asculte sub aripile unui steag în treâ culori, cuvântul inteligentei ardelene" (Cugetări).
Trecând prin Braşov, unde se afla şi V. Alecsandri, semnează două documente de o deosebită însemnătate pentru mişcarea revoluţionară din Moldova : Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei şi Proclamaţia partidului naţional din Moldova către români.
In primul document se găseau formulate principalele revendicări a'e revoluţionarilor moldoveni: desfiinţarea privilegiilor, împroprietărirea ţăranilor fără răscumpărare, libertate, egalitate aplicată în toate domeniile vieţii publice, unirea Woldovei cu Ţara Românească într-un stat independent.
Era un program cu adevărat revoluţionar, care depăşea, în prevederile lui avansate, châar proiectul de constituţie alcătuit la Bucureşti.
Suspectat de autorităţi. Alecu Russo este arestat şi ţinut două luni într-o închisoare din Cluj.
Eliberat în urma protestelor prietenilor, se îndreaptă spre Paris, trecând prin Bucovina şi Viena. Prieten apropiat al lui Bălcescu, la Paris este alături de el şi colaborează la revista acestuia, România viitoare (1850).
Intorcându-se în ţară în 1851, el îşi continuă activitatea politică şi literară. Luptă pentru Unire colaborând la gazeta Steaua Dunării, condusă de M. Kogălniceanu, dar moare la numai câteva zile după înfăptuirea acesteia (1859).
Opera
Cele mai importante scrieri ale lui Al. Russo sunt; Cintarea României. Amintiri şi Cugetări. Ele au fost publicate în revista România literara a lut Vasile Alecsandri.
ALECU RUSSO OPERA
Scrieri antume
Critica criticii
Studie moldovană
Holera
Cugetări
Amintiri
Cântarea României
Mihai Cuciureanu
Poetul Dăscălescu
Dezrobirea ţiganilor
Contra latinizanţilor ardeleni
Despre "Steaua Dunării"
Scrieri postume
Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846)
Stânca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz)
Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric)
Studii naţionale (1840)
Poezia poporală
Palatul lui Duca-vodă
Piatra Teiului (Legendă)
Iaşii şi locuitorii lui în 1840
Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj
Alte cugetări
Ofiţeri francezi în Moldova
Scrisori
