.
În Romînia megieșă unde pînă nu demult liturghiile se petreceau după aceleași cărți bisericești moldovenești, folosite și la noi în Basarabia, acum locul acestor cărți este luat de altele noi, tipărite cu caractere latinești în noua limbă creată de filologi novatori. Limba este schimonosită la limită. Ajustată la modelul literar al limbii romîne, fiind introduse latinisme, galicisme și alte barbarisme de origine vest-europeană. Ea nu este înțeleasă pentru populația de rînd şi crează o impresie neplăcută pentru omul de cultură prin imposibilitatea utilizării în scop religios.
În acest mod mărindu-se valoarea avantajului oferit moldovenilor basarabeni. Ei (moldovenii) au păstrat limba strămoșilor săi ce era și limba lor bisericească. În această limbă, cu litere slavone, sînt scrise cronicile vechi moldovenești, diplome și ucazurile domnitorilor. Cîndva și în Romînia această limbă a fost folosită de popor şi a fost de uz bisericesc. Însă acum a trecut în domeniu amintirilor istorice, iar în Basarabia a rămas aproape neatinsă.
Istoria genezei și dezvoltării limbii moldovenești explică în ce mod această limbă vorbită și dincolo de Prut a fost ștearsă sub influențele exterioare, păstrundu-se autenticitatea sa numai în Basarabia.
În perioada înglobării Basarabiei de către Rusia (anul 1812), după Prut, la o etapă deja avansată de dezvolatare se afla școala filologilor-latiniști, care la rîndul lor, au început să “elimine” elementele slavone din limbă prin introducerea celor latiniste.
La urma urmei denaturînd limba poporului și lipsind-o de chipul ei național. Este evident faptul că asemenea modificări artifiaciale nu au fost asimilate de popor. În limbă fiind întroduse cuvinte stricate, care infiltrate în vorbirea locală au primit un sens greșit. În acest fel apare limba populară romînă, în care urmările nefaste ale încrucișării diferitor influențe s-au reflectat considerabil prin devierea de la puritatea limbii moldovenești bisericești, păstrată de moldovenii basarabeni. Slava Domnului, ei (moldovenii) au evitat latinizarea și francizarea.
Așadar, încetul cu încetul romînii au pierdut limba strămoșilor săi și bisericii ca rezultat al efectelor din afară și fragmentării interioare, pe cînd moldovenii basarabeni au protejat-o cu abnegație, asemenea unui simbol divin.
Includerea Basarabiei în componența Rusiei s-a dovedit a fi actul salvator atît pentru limba moldovenească, cît și pentru uzul bisericesc. La începutul secolului XIX după Prut a început „renașterea națională”, înaintîndu-se ideea provenienței romînilor de la romani și moștenirii vitejiei celor din urmă. Datorită promovării acestor concepții și apariției unui fenomen anormal, limba și valorile naționale au fost distruse. Tendința latiniștilor de transformare a limbii romîne în una neo-latină, a determinat înlăturarea elementelor slavone și grecești cu rădăcini seculare, urmînd introducerea celor latine, iar în caz de imposibilitate cu cele italiene și, în special, cu franceze. Crearea unei limbi, care nu se aseamănă cu cea maternă, urma să fie răspîndită inițial prin literatură, apoi în instituțiile de stat, și, în sfîrșit, profanarea inconștientă s-a sfîrșit cu oficierea slujbelor în lăcașurile creștine, iar cărțile bisericești moldovenești au fost uitate. Linia descendentă urmată de limba bisericească, în mod firesc, a cauzat degradarea și moartea specificului național.
Cauza celor enumerate constituie romînii înșiși, care prin pasiunea sa față de ideea naționalistă, au nimerit în sfera curentului latinist, semnîndu-se în modul respectiv sentința limbii de condamnare la moarte.
De la o asemenea tragedie a fost salvată viața cotidiană națională și slujba bisericească din Basarabia de către Rusia, la care a trecut în 1812. Sub tutela bisericii ruse, ea a început să trăiască cu viața sa eparhială. Ca urmare a acestui fapt, a înaintat pe o direcție de îmbunătățiri treptate și progres spre care merg și alte eparhii rusești, obținînd posibilitatea, spre deosebire de Romînia, să-și păstreze în slujbele bisericești cărțile și limba strămoșilor săi.
Iată din ce cauză acele forme în care s-a turnat limba moldovenească bisericească, corespund și în zilele noastre, aproape în totalitate, graiului moldovenilor basarabeni.
sursa : http://graiesc.md/istoria-moldovei/momente-din-influenta-asupra-originii-si-dezvoltarii-istorice-a-limbii-moldovenesti.html
