Mircea Micu - Ascuns în pasăre

Eram în pasăre ascuns
Uns cu nesomn, de noapte uns
Şi în lumina diafană
Pierdeam încet câte o pană.
Ele cădeau în leneş dans
Purtându-şi jertfa în balans
Şi-mi era frig şi tot mai gol
stăteam pe un pustiu atol
Departe, poate lângă mare,
Lângă un ţărm albit de sare.
A început să ningă lin
Şi m-a acoperit puţin
Zăpada ca o mângâiere
Căzând din două emisfere.
Eram în pasăre ascuns
uns cu nesomn, de rouă uns
Şi am început încet să plâng
Din ochiul drept, din ochiul stâng.