Pages

Subscribe:

Ads 468x60px

...Păşiţi încet... se citeşte...

Ion Pillat - Poeme într-un vers


Stelă funerară
O umbră joacă ramul pe piatra unei umbre.

Stelă de mim
Cu plâns şi râs de mască în mâini, nepăsător.

Groapă nouă
Păşeşte lin drumeţe, pe moartă să n-o scoli.

Colori
Zambilele, nori vineţi, şi cerul flori purta.

Veghie
La gura sobei gândul, tovarăş călător.

Mare sudică
Pe mări de micşunele ning pescăruşii fulgi.

Insula de mirodenii
Mireasma ei pe valuri venea, ca niciodată.

Apă neîncepută
Mi-ai dat să beau din cană iubire de izvor.

Vecernie
Cu stropi de ploaie toaca, şi clopotul furtună.

Heraclit
Priveam cum fuge ziua pe apele ce curg.

Tipar
Nisipul poartă încă plăpândă urma ta.

Portret
Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb.

Floarea vremii
Pe pajişti stânjeneii, în suflet toamna iar.

Stol coborât
Cad frunzele, pământul e plin de rândunele.

Murmur etern
În golul scoicii marea; în suflet nemuriri.

Darul
Dă-mi pacea înserării pe care-o ţii în mâini.

Poetul trădat
Un vers cu plâns de ape, când îl credeai cleştar.

Vasul lovit
Urciorul crapă, suflet rănit, de plânset gol.

Belşug
Am întâlnit azi toamna venind în car cu boi.

Castana
Din ghimpii amintirii trecutul l-am cules.

Drum de noapte
Ne învelise luna în colb de amintiri.

Nocturnă
Mai ştii în noapte plopul cu luna, galben cuib?

Casa copilăriei
Sub lună casa albă: o piatră de mormânt.

Menire
Un clopot peste lanuri şi vremuri, te chema.

Asemănări
Viaţa-i fum – şi fumul căminului ţi-e drag.

Păreri
Brotacul: frunză verde; sitarul: frunziş mort.

Amurg în crâng
Albinele luminii prin frunze se jucau.

Casă la Balcic
Şi sufletul şi casa mi le-am deschis pe mări.

Fată la fântână
Coboară, legănată din frizele greceşti.

Măgăruşul
Stă cu urechi pleoştite, jupitul înţelept.

Camee
Prin piatra străvezie ca un talaz: Sirena.

Driada
De trunchi lipeşti urechea s-auzi cum plâng azi.

Mare pământeană
Desfăşurarea verde a grâului în zări.

Popor nomad
Foc stins, cort strâns, pustiul şi pulberea plecării.

Sclave
Femei cu trup de noapte şi miez de soare-aprins.

Artă poetică
Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.

Hanul vechi
Cu zeghea amintirii la foc de cărăuşi.

Inima
O viaţă-ntreagă bate la poarta liniştirii.

Marmură greacă
Sub cuta caldă-a pietrei simţi trupul unui zeu.

Friză
Pe piatră stau eroii, în ea dorm zei ascunşi.

San Francesco nel deserto
Din cerul apei moarte cresc seara chiparoşi.

Primăvară pastorală
Din zare munţi albaştri trezesc pe văi tălăngi.

Cetatea din mare
Prin valuri limpezi, toamna, vezi temple licărind.

Căţelul pământului
Auzi-l cum te latră de pe un alt tărâm.

Floare târzie
A nins pe munţi. O rază a tremurat în parc.

Cer răsturnat
În apele strălimpezi zvârl undiţa, prind umbre.

Clopot de taină
La pasul tău îmi sună vecernii inima.

Cimitir tătăresc
Prin pietre ceruri albe şi marea-n zări, argint.

Cimitir turcesc
Prin pietre părăsite, cireşul: înger alb.

Întâile micşunele
Copilul primăverii deschide ochi albaştri.

Lalele
Oştirea cu turbane stă şiruri în grădină.